Samuel Caba

Cele mai noi articole
E timpul nostru! Printre oameni..
Printre arădeni
Cine face parte din echipa de consilieri ai Partidului Republican din Arad
Înapoi

Interviu cu Samuel Caba, candidatul Partidului Republican la primăria Aradului

„Nu suntem ieșiți sau disidenți”

– Știm că sunteți pastor neoprotestant al unei comunități pe care o slujiți, o îngrijiți, un fel de disidență al cultului penticostal cu prezență și în afara țării, construită, inițiată de tatăl Dumneavoastră. Este corect?

– În primul rând eu sunt un om simplu, un creștin care apreciază omul nu în funcție de convingerile religioase care țin de altfel de viața sa privată. Dacă mă întrebați de tatăl meu, nu este chiar așa. Tatăl meu este un pionier al mișcării penticostale în România. A fost și închis, persecutat de regimul comunist, este în continuare pastor al acestei comunități. Eu chiar dacă nu am aparținut niciodată de acest cult, accept doctrina penticostală, făcând parte din Uniunea Bisericilor Penticostale Independente din România. Altfel spus, nu suntem ieșiți sau disidenți. Suntem chiar în relații foarte bune cu acest cult, având doctrină la fel, dar noi ne considerăm strict evanghelici. Pentru noi este mai important omul decât culoarea confesională, având în vedere și faptul că în zilele noastre avem creștini practicanți și mai puțin practicanți în toate cultele religioase. Toți sunt importanți și mă bucur pentru fiecare dintre ei. De altfel avem relații foarte bune, foarte mulți prieteni și printre ortodocși, colaborăm, avem acțiuni comune care vizează îndeosebi societatea civilă.

– Cum s-a născut atunci această biserică independentă , Râul Trezirii”, de fapt?

– Din dorința unor oameni de a se apropia de Dumnezeu…

– Mai precis…

– Am fost doi-trei oameni la început la mine în apartament, iar acum suntem 27 de biserici în România și diaspora cu peste 5000 de membri.

– Centrul fiind la Arad?

– Da, aici este, dar avem comunități și mai mari decât cea de la Arad. La Galați, de exemplu, sau în Austria.

– În Arad comunitatea neoprotestantă este deosebit de puternică, una dintre cele mai puternice din țară. Dumneavoastră cum vă așezați în această lume, care este relația cu celelalte biserici?

– Colaborăm foarte bine. Inclusiv pe evenimente, cazuri care pun probleme de conștiință, credință. Cazul Bodnariu, de exemplu. Și nu doar cu cele evanghelice, ci și cu cele istorice. Am organizat evenimente comune, marșuri, în acest caz. Tot așa la referendumul pentru familie. Instrumental în aceste acțiuni comune a fost Peter Costea, prin Coaliția Pentru Familie, cel care a reușit să unească toate cultele creștine în acest caz, considerat de noi deosebit de semnificativ și important.

„Nimeni nu-și poate asigura susținerea întregii comunități neoprotestante”

– În Arad această comunitate neoprotestantă este un factor electoral important. Se știe că sunt foarte disciplinați atunci când e vorba de susținerea vreunui candidat. Dumneavoastră în ce măsură vă bazați pe acestă susținere?

– Eu cred că nimeni nu-și poate asigura susținerea întregii comunități neoprotestante din Arad. Important e să fii susținut de cetățenii Aradului independent de confesiunea lor religioasă. Eu cred că pe voturile acestei comunități se pot baza mai mulți, de fapt toți cei care dovedesc prin acțiunile lor că valorile creștine sunt importante pentru ei. Importante și în politică și administrație. Am întâlnit foarte mulți oameni care mi-au spus pur și simplu: vă susținem fiindcă v-am auzit mesajele, cele de la radio.

– Cum vă explicați atunci că în ultimii 15 ani această comunitate l-a susținut puternic pe Gheorghe Falcă?

– Nu știu ce confesiune are Domnul Falcă, știu că în 2016, atunci când am candidat pentru prima oară, am fost rugat să candidez, nu eram neapărat cunoscut ca militant pentru valorile creștine și familie. Ceea ce explică lipsa lor de răspuns la candidatura mea. Acum lucrurile s-au schimbat. De patru ani, și prin ONG-ul pe care îl conduc, oamenii au înțeles. Și aici măr refer la toți creștinii practicanți, fie că sunt evanghelici, ortodocși sau catolici.

– De când faceți politică?

– La un nivel mai mic, pot să spun că fac de mult. Implicat puternic am devenit doar în ultimii 4-5 ani.

– Ce înseamnă la nivel mai mic?

– Am cochetat cu politica din 2004-2005. În 2006 am fost trimis în parlamentul European ca stagiar de domnul Ciuhandu, primar al Timișoarei din partea PNȚCD.

„Nu am renunțat la valorile care m-au dus la PNȚCD”

– Înțeleg că ați început la PNȚCD…

– Da, acolo m-am lansat. Atras desigur de valorile pe care le promovau atunci. Faptul că acum sunt la alt partid se datorează circumstanțelor cunoscute, dar asta nu înseamnă că eu am renunțat la valorile care atunci m-au dus la PNȚCD. După o vreme lucrurile s-au schimbat acolo, tinerii au fost dați la o parte.

– Acum patru ani arădenii v-au cunoscut totuși mai bine ca fiind candidatul PMP-ului, un partid al fostului președinte, cam departe de valorile creștin-democrate…

– Așa este, dar a fost o situație mai specială. Cert este că am învățat lucruri interesante chiar dacă a fost o experiență foarte scurtă, de câteva luni doar.

– Cine v-a căutat atunci de la PMP?

– Cred că Domnul Remețan sau un prieten comun m-a recomandat Domnului Remețan, nu mai știu exact. S-a încercat atunci deschiderea partidului și spre alte repere de valori, inclusiv creștine, ceea ce, cred eu, explică alegerea mea ca și candidat al lor la Primăria Aradului.

– Se impune întrebarea. Aveți acum un concurent din partea PMP-ului, al aceluiași Domn Remețan, care este tot din partea comunității neoprotestante. Este vorba despre Domnul Galea…

– Nu e un concurent pentru mine, este un coleg care candidează împreună cu mine. El este nou în politică, poate nu a înțeles exact încă problemele de identitate ale partidului. Sunt convins că este bine intenționat, îi doresc să nu aibă în viitor aceleași dezamăgiri pe care le-am avut eu acum patru ani.

„Am fost un novice, am încercat să fac ceva”

– Oricum, momentul de acum patru ani trebuia să fi fost o dezamăgire mare. În fond ați pierdut la un scor semnificativ. Ce v-a convins să candidați totuși acum?

– Având în vedere că am fost atunci 11 sau 12 candidați, iar eu am ieșit pe cinci sau șase, nu cred ca am pierdut la scor. Și asta după o implicare foarte scurtă, de numai două-trei luni. Dar da, am fost un novice, am încercat să fac ceva, dar am învățat multe. Chiar le mulțumesc acum celor din PMP că mi-au oferit șansa să candidez atunci, dar, trebuie să spun și asta, nu m-am regăsit deloc în campania de atunci. Nici ca identitate, nici în tipul de campanie al lor. A fost o campanie mai agresivă care pe mine nu m-a reprezentat, am învățat însă, din greșeli învățăm, dar a fost și un pas înainte prin faptul că mi-am dat seama atunci că pot mai mult.

– Unul dintre punctele chiar slabe ale acelei campanii a fost un zvon, care există și acum în majoritatea cazurilor candidaților cu șansa a doua: că ați fost pus candidat de către Gheorghe Falcă.

– Chiar a fost ciudat și este ciudat să crezi asta. Nici vorbă de așa ceva. Dimpotrivă, campania PMP de atunci ataca în primul rând PNL-ul și pe Gheorghe Falcă. Într-un mod chiar dur, într-un mod care pe mine personal nu mă reprezintă. De altfel, atunci, la sfârșitul campaniei am și făcut un gest pe care unii l-au considerat o slăbiciune, pentru mine a fost unul de onoare: am cerut scuze public pentru modul în care s-a derulat acea campanie.

– Acum reprezentați Partidul Republican. Ați găsit acest partid nu de mult. Vă regăsiți în acest partid? Îl vedeți de viitor? Credeți că vă exprimă mai bine și că veți face o campanie pe măsura așteptărilor Dumneavoastră?

– Văzând oamenii din Partidul Republican, înainte de toți pe Alexandru Coita, cel care a realizat deja câteva proiecte foarte serioase, amintesc aici „Start Up Nation”, pe colegul care candidează la Cluj, creatorul unui lanț de magazine de succes, văzând oamenii din mediul de afaceri, oameni care toți au realizat până acum câte ceva, oameni competenți, am încredere în acest partid nou, care începe practic de la zero, dar reunește oameni care cred în valorile în care cred și eu. Iar aici la Arad am găsit un partener de nădejde, un om cu experiență administrativă, mult timp consilier municipal și care candidează acum pentru funcția de președinte CJ. Este vorba de Domnul Ionel Ciupe.

„Am fost implicat în campania Domnului Trump”

– Iarăși se impune o întrebare. Chiar dacă oficial nu se prea recunoaște, avem oare de a face cu crearea unui partid republican în România pe model american? Vă convine faptul că denumirea partidului ne duce automat cu gândul la partidul lui Donald Trump?

– Pentru mine asta este un lucru pozitiv. Acum patru ani eu am fost implicat în campania Domnului Trump, eram pe acolo atunci, am fost inițiat în tainele politicii americane și pot spune că sunt un republican convins din acest punct de vedere. Îl apreciez și pe Domnul Trump care cred că a făcut câte ceva chiar la nivel mondial…

– Dar nu vorbiți la nivel trecut? Nu de alta, dar și în State vor fi alegeri în această toamnă…

– Da. Și eu cred că tot el va câștiga. Chiar dacă acum previziunile nu-l dau favorit, eu cred că vom avea o surpriză plăcută și tot el va câștiga. Este printre puținii care mai susține în politică și în administrație principiile în care și eu cred.

„Avem cei mai mulți bolnavi de cancer pe cap de locuitor din România”

– E o încheiere cu schepsis. Să revenim la Arad. Aveți un program politic. De acolo ce reiese, care sunt cele mai mari probleme ale Aradului și care sunt cauzele acestor probleme?

– Sunt foarte multe probleme, acum mă rezum doar la câteva la cele mai vizibile și despre care vorbește toată lumea, inclusiv candidații, ceilalți toți. Eu încep cu sănătatea, tocmai în spiritul principiilor despre care am vorbit mai sus. Încep cu lipsa unei clinci de oncologie în situația în care avem cei mai mulți bolnavi pe cap de locuitori în România. La TBC suntem pe locul trei, chiar dacă avem un astfel de spital care însă este departe de nivelul cerut într-o astfel de situație. Este evident că ar fi nevoie de investiții gândite și inteligente în sănătate. Înainte de toate o clinică de oncologie care să vină să se ocupe la un nivel superior de bolnavii de cancer. Să nu mai facem drumurile obligatorii în astfel de cazuri la Cluj, Szeged și Timișoara. Se tot vorbește de asta, se și promit tot felul de investiții, dar deocamdată sunt doar vorbe. Știu și faptul că toți candidații la primărie vorbesc de sănătate, eu vorbesc ca omul pățit, cel care a urmărit din interior situația, având doi membrii ai familiei mele care au murit de cancer și îmi aduc aminte de nenumăratele drumuri la Cluj, fiindcă în Arad nu aveam de ce aveau ei nevoie. În al doilea rând dacă vorbim de infrastructura perimată a orașului, trebuie să începem cu traficul. Se impune regândirea a tot ce înseamnă circulația în zona centrală, cu parcările aferente cu tot. Și nu avem nevoie neapărat de megaparcări, ci parcări mici și mai multe, așa cum fac occidentalii. Investiții relativ mici, dar soluții inteligente. Mă gândesc la abonamente gratuite pe transportul în comun pentru cei care lucrează în centru, mulți funcționari publici, să nu ne înghesuim cu mașinile peste tot. Astfel decongestionat de mașini, în centru putem oferi tot felul de mijloace de transport ecologic, de la biciclete la scutere electrice. Sunt multe lucruri care se pot face fără bani mulți, apelând la specialiști și la exemplele pe care le avem deja. Am fost la Cluj, e ceva deosebit cât de funcționale sunt stațiile de tramvai, elegante, cu afișaj electronic.

– Mai nou ne comparăm des cu orașele din jur, Timișoara, Oradea, Cluj și ieșim prost în orice comparație…

– Din păcate. Tocmai de asta cred eu că trebuie să ne ocupăm urgent de aceste probleme ale arădenilor. Proiectele mari mai pot aștepta, hai să ne gândim la lucruri simple și la îndemână, la cele care pot fi realizate cu bună credință și inteligență. Vorbim de turismul inexistent și care ar putea fi o șansă pentru Arad. Ne uităm la fațadele clădirilor, la modul în care arată centrul istoric și înțelegem exact de ce nu avem turism în oraș. Se mai renovează ici-colo, dar și acele renovări sunt, cele mai multe, de mântuială. Se tot vorbește, dar nu se face mai nimic. Avem nevoie urgentă de un parteneriat public-privat pentru renovarea și recondiționarea masivă a fondului istoric de clădiri din zonele centrale. Dacă primăria se implică și cointeresează proprietarii în doi ani vom putea avea un oraș care arată complet altfel. Nemaivorbind de spațiile publice pentru agrement. De parcuri vorbesc, inclusiv cele pentru copii. Sunt puține și prost utilate, întreținute, așezate în locuri absolut nefavorabile. Pe unde stau eu, în Grădiște, dar și în Vlaicu, de exemplu, e jale. Sunt puține, prost amenajate, fără condiții de siguranță elementare.

„Nu vreau să accept explicațiile care găsesc doar un singur vinovat”

– Și ce credeți, de ce nu s-au făcut toate astea până acum, din moment ce sunt de bun simț?

– Nu știu ce să cred despre mentalitatea celor care au administrat orașul până acum, despre cum lucrează sau au lucrat alții, eu știu cum voi face eu, cum voi pune, ca viitor primar al Aradului, proiectele mele în practică.

– Păi, se vede, nu? În modul cum arată orașul…

– Da, dar eu nu vreau să accept aceste explicații care găsesc un singur vinovat. E vorba de noi toți. E vorba de cum reacționăm când se fac lucruri aiurea. Uite, nu de mult în vecinătatea mea au hotărât să desființeze o lizieră, niște arbuști care mai reprezentau acolo ceva natural. Chiar dacă au obținut toate avizele, eu am intervenit, pentru că nu se poate așa ceva. Vorbesc cu oamenii din Pârneava, Alfa care se plâng de mirosurile care vin de la Stația de Epurare. Nimeni nu face nimic. În situația în care în primă instanță un cordon natural, de arbuști sau chiar pomi, ar însemna începutul rezolvării situației, ar îmbunătăți imediat sentimentul de confort al arădeanului locuitor al zonei. Sau ce să mai vorbim de situația din Gai, un cartier al orașului prin care, în lipsa centurii, trece fără întrerupere traficul greu care ar trebui să înconjoare Aradul. O situație care se poate rezolva ușor dacă există bună voință din partea administrației.

– Bun. Și pentru asta ce ar trebui schimbat la Primărie?

– Primăria trebuie reorganizată. Nu e mare lucru, dar e esențial: specialiștii trebuie să apară în prim plan, nu funcționarii care semnează acte. Trebuie simplificate procedurile, debirocratizată instituția. E vorba și de modernizarea legislației, dar cel mai important e debirocratizarea și promovarea specialiștilor pe domeniu.

– Care este acel ceva în Dumneavoastră care vă deosebește de ceilalți candidați și care îl poate convinge pe alegătorul arădean să pună ștampila pe numele lui Samuel Caba?

– Faptul că îl propun alegătorilor, arădenilor pe omul Samuel Caba, nu pe omul de partid propus de sistem, din interiorul partidelor. Avantajul meu constă în modul în care m-am dezvăluit, m-am arătat pe parcurs în fața arădenilor.

„Cel mai periculos adversar al meu pot fi eu însumi”

– În concluzie, care ar fi calitatea Dumneavoastră determinantă ca primar al Aradului?

– Încrederea în Arad și în arădeni, o încredere mimat naivă oarecum că Aradul poate ajunge departe, pe baza potențialului său să devină unul dintre primele trei-patru orașe ale țării. Având în vedere experiența mea în fruntea comunității, am și capacitate organizatorică, administrativă, dar cred că mulți dintre candidați au asemenea calități, mai important mi se pare credința mea autentică în capacitatea aceasta a Aradului de a deveni ceea ce poate deveni dacă este administrat cu pricepere și bună-credință.

– Care sunt aceste atuuri, aceste potențialități, ale orașului?

– Așezarea, de unde decurg foarte multe, inclusiv pentru turism și investiții. Apoi trecutul industrial-tehnologic și comercial. Gândiți-vă la Cetate, la fabrica de autoturisme MARTA, la motoarele de avion fabricate la Arad, la prima linie ferată electrificată, la uzinele de vagoane, la industria textilă și alimentară. Și foarte important, spiritul arădean lăsat în paragină în ultimele decenii. Acel spirit interesat de nou, interesat de comerț și divertismentul de calitate, în general de lucrurile de calitate. Trezirea acestui spirit, nu adormirea sa, așa cum se întâmplă acum, este datoria unui primar bun, al unei administrații adevărate.

– Și dacă nu veți ajunge primar, intrați poate în CLM, cum vă veți susține programul?

– Eu cred că voi ajunge primar, sunt convins că arădenii vor alege omul, nu sistemul de partide. Acest sistem este limitat și fără eficiență. Oamenii s-au obișnuit să aleagă acest sistem ineficient bazat pe partide. Dar sunt și cazuri de excepție, așa cum va fi anul acesta la Arad, în care arădenii vor da primarul și nu sistemul de partide.

– Și cu cine veți concura, pe cine îl vedeți ca cel mai periculos adversar al Dumneavoastră?

– Pe mine însumi. Că nu voi avea capacitatea să-i conving pe arădeni, dintr-un motiv sau altul, de faptul că eu chiar cred în ce spun.


Sursa: specialarad.ro